3 în 1 : Bloggeri , Bergenbier şi Fotbal

Viaţa de blogger mi-a oferit ocazia de a participa la fel de fel de evenimente, unul dintre acestea fiind şi Caravana EU SUNT 12, care a poposit la Iaşi weekend-ul trecut. În perioada 9 iunie -15 iulie un bar de gheață, un camion dedicat experiențelor de realitate virtuală, show-uri multimedia, bulgăreală pe bune, sporturi și alte distracții au traversta 26 de oraşe ale României în ideea de a le răcori şi de a le face cunoscut noul Bergenbier 0,33L cu capac Twist off.

TM3_4134a

Încă de când mă ştiu am iubit provocările, motiv pentru care am ales să particip la Caravana EU SUNT 12 alături de prietenii mei blogeri, alături de care am mers să facem poze şi să luam autografe de la cu Bogdan Stelea, Gabi Balint și Miță de la Bere Gratis. Distracţia a continuat cu o incursiune în remorca în care erau aplasate mai multe staţii virtual reality,a continuat cu o vizită în camionul în care era amplasat un bar de gheaţă, unde am degustat noul Bergenbier 0,33L cu capac Twist off şi s-a finalizat cu vizionarea unui mini-show cu lasere şi lumini.

beer

Accesul în interiorul barului de gheaţă amplasat în unul dintre camioanele Caravanei Bergenbier s-a făcut numai după ce am fost special echipaţi şi transformaţi în mici „extratereştri” ce păream că vrem să invadăm explanada Palatului Culturii din Iaşi. Rând pe rând, am reuşit să  invadăm barul de gheaţă unde am avut ocazia de a degusta noul Bergenbier – o bere maturată la rece, filtrată la rece și cu CO2 din fermentație naturală, ce aduce consumatorilor săi experiența răcoririi adevarate!

beer1

Jur împrejurul caravanei fotbalistice au fost amplasate terase unde am avut ocazia de a ne răcori, din nou cu o bere şi de a gusta tot felul de produse fast food. Atmosfera a fost răcorită cu muzică bună şi o tomolă cu premii pentru toţi participanţii la eveniment.

19961222_10213761119807209_8179141760733170484_n

CARAVANA BERGENBIER am vizitat …… codul galben de răcorire l-am experimentat şi noul Bergenbier l-am testat !!!

Joita Lucian, fotograful tău de nuntă

În urmă cu 4 ani, părinții meu au împlinit 25 de ani de la căsătorie, motiv pentru care am hotărât să organizez, bineînțeles cu acordul și ajutorul lor, o petrecere pe care se pare că nu am să o uităm niciodată. Îmi aduc aminte că am avut atât de multe de organizat înainte de petrecere, dar și în timpul desfășurării acesteia, motiv pentru care un moment dat am realizat că aceasta s-a finalizat, însă fără a-mi da seama când șii cum.

nunta

Cu toate acestea, după părerea mea petrecrea a fost un adevărat succes, fapt demonstrat de reacțiile invitațiilor, de după petrecere, dar și de zâmbetele de pe fețele acestora, suprinse în foto video nuntă. Pozele realizate de acel fotograf nuntă Bucureşti sunt singurul argument îmi confirmă faptul că am petrecerea a fost una reuşită. Recunosc că identificarea unui dj şi unui fotograf nuntă au fost părţile cele mai dificile, dar se pare că m-am descurcat.

Amintirile legate de petrecere au fost suprinse în imagini şi foto video nuntă de către acel fotograf nuntă Bucureşti, astfel reuşind şi eu să îmi fac o imagine per ansamblu asupra întregii petreceri. Cu toate acestea pot spune că am reuşit să identific un fotograf nuntă care a reuşit să mă mulţumească. Ideea de la care am plecat în momentul alegerii acelui fotograf nuntă Bucureşti a fost aceea de a identifica o persoana care să ştie să suprindă acele puncte tari ale petrecerii.

nunta5

Imaginile suprinse pe parcursul nopții de acel fotograf nuntă au fost distribuite și invitaților alături de câteva foto video nuntă, în ideea de a inlocui clasicul răvaș care se oferă la finalul petrecerii. Imaginile capturate de fotograf peste ani și ani nu vor face decât să ne reaminteasca atât nouă, cât și invitaților anumite momente de la petrecere, de care, poate, am uitat între timp.

nunta4

Dintre toate pozele de la petrecerea organizată în cinstea părinților mei,trei mi-au rămas întipărite în minte, fotograful suprizând în imagini punctele culminante ale petrecerii (ieșirea de la biserica, răpirea miresei și bineînțeles, nelipsitul tort de la final). Probabil că dacă nu ar fi fost pozele, având în vedere că toata noaptea am fost oarecum stresată ca totul să iasă perfect, nu știu dacă af fi reușit să îmi reamintesc acele moment exact așa cum au fost. Anii o să treacă și acele imagini suprinse de fotograf vor rămâne mereu în mintea mea, dar și în micile tabloașe ce se regăsesc împrăștiate prin case.

nunta1

 Ori de câte ori vreau să îmi reîmprospătez memoria cu acele amintiri, ochii mei caută acele imagini din tabloașe așezate prin diferite locuri prin casă. Fotografiile reușesc după părerea mea să trezească amintiri peste ani și ani … astfel având posibilitatea de a retrăi clipe pe care poat ele uitasem.

Muzica la maxim

Imediat ce căldura îşi face simţită prezenţa, se dă startul la distracţie în grupul meu de prieteni .. poate chiar aş putea spune că a devenit tradiţie ca weekend de weekend să ieşim în aer liber. Pe lângă tradiţionalul grătar şi jocuri (tenis, fotbal, sah), muzica constituie după părerea mea un ingredient necesar ce stă la baza distracţiei. Maşinile sunt principala sursă de muzică, astfel că de fiecare dată când iesim, prin rotaţie, ne transformâm autovehicolul în dj.

bass3.jpg

În urmă cu câteva zile, întâmplător am descoperit o campanie promovată de platforma BlogAwards.ro, ce avea pus la bătaie, ca premiu o inteligentă boxă Allview V-bass. Ideea de a mă înscrie în campanie mi-a apărut imediat în minte, unul dintre motive fiind aceia că boxa m-ar ajut să nu îmi mai sacrific masina ori de câte ori ies cu prietenii în weeekend la grătar.

Boxă inteligentă V-bass, în cazul în care o voi câştiga în urma participării la competiţia iniţiată de BlogAwards.ro, aceata va deveni cea mai bună prietenă a telefonului, pe care o port mereu după mine …. şi care e full de muzică. În timp ce îmi aștern gândurile pe hârtie, adorm să ascult muzică …care mă face să evadez cu pași repezi spre un tăram al viselor. Oare boxa  V-bass nu se poate conecta și cu mintea mea și să transmită acele gânduri pe care eu uneori nu le pot spune cu voce tare?

bas2

Hmmm .. dar având în vedere că V-bass e o boxă inteligentă care ascultă și răspunde dorințelor, dacă ar avea posibilitatea de a avea un blog … oare despre ce ar scrie pe el??? Interesant ar fi să își păstreze acele „calități” de a duce la îndeplinire „doleanțele” pe care le aude în jur, în cazul acesta de la cititori ? O adevărată provocare ar fi aceea de a se înscrie în campanii şi concursuri pentru bloggeri … ar reuşi oare să exprima sentimentele în cuvinte ?

Revenind cu picioarele pe pământ, că se pare că gândurile mele imediat ce au un pic de libertate, evadează într-o altă lume plină de basme și povești, ce îmi doresc să devină realitate. Dar până a deveni realitate, îmi doresc această boxă inteligentă V-bass pentru a putea lua mereu cu mine la ieşirile cu prieteni în weekend … astfel având posibilitatea de a a asculta muzică fără a mai tortura maşinile vreunuia dintre noi.

bass1

Ehe … deci boxă inteligentă V-bass … aceasta doar de mine va asculta … şi cu muxică eu în continuu eu  mă voi delecta.

M-am simţit responsabilă

Astăzi cu toţii avem tot felul de conturi pe diferite reţele de socializare, astfel aflând despre un concurs iniţiat de Momondo pe Instagram. Premiul acestui concurs constă în două excursii, fiecare în valoare de 1500 de euro, a căror destinaţie este necunoscută până la aflarea câştigătorilor (cei doi câştigători vor vizita oraşul unul celuilalt). Imediat prin minte mi-a trecut prima mea excursie împreună cu fratele meu care avea doar 5 ani, iar eu 13. Poate că nu îmi mai aduc aminte cu exactitate toate detaliile acelei excursii, însă pozele făcute reuşesc oride câte ori le revăd să îmi reîmprospăteze acele clipe pe care nu aş vrea să le uit niciodată.

excursie

Încă de când s-a născut fratele meu, mereu am avut tentinţa de a juca rolul de soră mai mare, fiind mai tot timpul cu un pas în urma lui.  Adoram să am grijă de el, motiv pentru care în ultimul am de grădiniţă, când a fost nevoit să plece în excursie, mama ma trimis în locui ei, sub motivaţia că ea are treabă şi nu poate lipsi 3 zile din Iaşi. Peripeţia noastră a început într-o zi de vineri şi s-a terminat duminică spre seară, când ai noştri ne aşteptau nerăbdători să vadă cum suntem după cele 3 zile în care nu am ştiut nimic unii de alţii. Această excursie a fost prima noastră „expediţie” împreună, dar şi prima ocazie când am fost nevoită să supraveghez singură pe Radu.

excursie d

Copil fiind ideea de pleca într-o excursie ma încântat atât de tare încât am acceptat să am grijă de fratele meu în schimbul unei mici escapade. În acele trei zile am reuşit să trecem pe la câteva obiective turistice pe care le mai vizitasem, dar care de câte ori le revăd reuşesc să îmi trezească în minte acelaşi sentiment ca şi când ar fi prima dată. Casa memorială „Ion Creangă” din Humuleşti, Cetatea Neamţ, Lacul Roşu, Cheile Bicazului sunt câteva dintre destinaţiile pe care le-am străbătut în acea excursie de 3 zile şi de nenumărate ori după acea, iar dacă aş avea ocazia, aş vrea să le revăd iar şi iar, unul dintre motive fiind minunatele peisaje ce se regăsesc în aceste zone şi în care mă regăsesc într-un fel sau altul.

excursie

Acum că tot am adus vorba despre locurile în care ne regăsim și care reușesc să își lase amprente asupra noastră, țin să vă anunț că Momondo a mai ințiat un concurs pentru cei care își doresc să își viziteze țara de origine sau să câștige un kit de testare a ADN-ului. Informații referitoare la concurs pot fi găsite aici.

Dacă site-ul Momondo am vizitat … printre pozele din trecut am depănat.

Acest articol este scris pentru SuperBlog 2017. 

De când am descoperit Husă Folie Protecție

Cumpărăturile indiferent că vrem sau nu, fac parte din viaţa nostră de zi cu zi. Goana după cumpărături, după reduceri, se spune că pentru unii dintre noi a devenit obsesie. Uneori tind să cred că mă incadrz şi eu în această categorie, asta datorită faptului că ori de câte ori am ocazia, încerc să profit de ofertele ce îmi apar în cale, cum am făcut şi anul trecut când mi-am cumpărat tabletă. Dacă ar fi fost să îmi cumpăr doar tabletă era bine, dar numai după o zi a trerbuit să îmi cumpăr şi  „hăinuţă” pentru ea, însă fără a mai umbla ca după tabletă, de această dată identificând o super ofertă în magazinul online Husa Folie Protectie, ba chiar am găsit și pentru telefonul mamei husă de silicon Allview.

folie

Pasiunea mea pentru scris în timp a crescut, astfel că am simţt nevoia ne a-mi cumpăra un astfel de „unealtă” pe care să o port mereu cu mine, iar când imaginaţia mea îşi face de cap să am unde îmi  nota ideile năstruşnice. Bineînţeles, am aşteptat ceva vreme până când am găsit o ofertă, dar am intrat în posesia tabletei mult aşteptate. Entuziasmată cum eram nu m-am gândit la un mic detaliu pe care ar fi trebuit să îl am în vedere în momentul achiziţionării tabletei.

folie1

Fericirea mea nu a ţinut decât o zi, asta tot din cauza mea că nu am luat în calcul toate detaliile atunci când mi-am cumpărat tableta. În prima zi când am primit tableta prin curierat, am stat acasa, deci nu am fost nevoită  să i-au cu mine tableta. A doua zi, normal era luni, deci am fost nevoită să merg la serviciu şi nu se putea să merg fără tabletă. În geanta mea aceasta a stat alături de chei, ruj, ochelari, etc. care nu i-au fost tocmai  o companie plăcută.

folie2

O mică zgârietură şi-a făcut apariţia pe tabletă că am şi eu început să intru în panică. Întotdeauna am avut grijă de lucrurile mele, dar mai ales că tableta mi-o dorisem atât de mult, când am văzut zgârietura, singurul lucru care mi-a trecut prin minte a fost acela de a intra pe net şi de a face comandă de o husă, indiferent de costuri. Destinul a ţinut cu mine, descoperind magazinul online Husa Folie Protectie în doar câteva minute, de unde mi-am şi cumpărat „hăinuţă”  pentru minunata mea tabletă și o folie de sticlă securizată Allview pentru mama, deși inițial ea își dorea altceva.

folie4

Îmi aduc aminte că atât de speriată era că am preferat că las tableta la serviciu în acea zi, în ideea că a doua zi husa comandată îmi va ajunge acolo. Exact cum am spus, aşa s-a şi întâmplat. Luni am dus tableta la serviciu, seara am lăsat-o acolo, iar de marţi, de când am intrat în posesia husei, tableta îmi este mereu alături, oriunde m-aş duce.

De când husă mi-am luat  … cu tableta s-a aliat …şi eu cu mine pretutindeni le-am luat.

A început să își facă bagajul

Sărbătorile au fost și vor fi mereu ocazia în care avem posibilitatea de a fi lângă cei dragi. Aurelia, o foarte bună prietena anul acesta era cât pe ce rămână singură de Paște, mama sa fiind nevoită să rămână în Italia în această perioadă. Situația lor financiară nu este prea strălucită, motiv pentru care Aurelia s-a decis să nu accepte propunerea mamei sale de a o vizita în Italia. Bănuții pe care acestea i-ar fi dat pe bilet îi vor fi folosi acesteia pentru a-și achita taxa la facultate.

imprumut-ifn.jpg

În urmă cu câteva zile, din întâmplare am aflat povestea Aureliei care ma impresionat, motiv pentru care am și decis să o ajut. Varianta ce mi-a trecut imediat prin minte a fost aceea de a face rost de câțiva bănuți pentru ai cumpăra un bilet de avion dus- întors Iași – Milano, aceasta fiind cadoul meu de iepuraș pentru ea. Ultima perioadă fiind una mai critică și pentru mine, astfel că pentru a o ajuta pe Aurelia am apelat la Telecredit IFN SA pentru a obține un împrumut urgent, evitând astfel varianta de a numai găsi bilete de avion către Italia, Paștele fiind momentul perfect de vizite la rude ce locuiesc aici.

credit1

Telecredit IFN SA este un creditor direct ce acordă credite nebancare rapide, în conformitate cu condițiile prevăzute de lege. Din 2014 când s-a lansat pe piață și până în prezent a reușit să se bucure de o ascensiune majoră, motiv pentru care astăzi este una dintre cele mai cunoscute companii de pe piața  ce oferă cele mai bune credite. Ideea obținerii unui credit online mi s-a părut a fi genială, mai ales că și reușit să o pun în practică.

credit2

Am accesat site-ul celor de la Telecredit IFN SA, în maxim 5 minute am completat formularul prin care am solicitat un împrumut rapid și am așteptat un răspuns din partea acestora. Condițiile impuse le îndeplineam ( am tot ce mi trebuia : un job, un cont bancar și un card), însă eram cumva speriată de ideea că nu o să îmi pot ajuta prietena dacă nu obín creditul. Grijile au dipărut imediat ce am primit un răspuns de confimare a acelui credit până la salariu. Imediat ce luna viitoare voi lua salariu am să îmi achit creditul, pe care l-am făcut pentru a-mi ajuta prietena.

credit3

Cu toate că nu aș fi lăsat-o să stea singură în acele câteva zile de sărbătoare, mă gândesc că mai bine îi va fi dacă se va afla alături de mama ei în Italia. Biletul de avion va fi cadou pentru Adelina, aceasta fiind de fapt și explicția pe care i-am oferit-o atunci când i l-am înmânat. Iepurașul a venit ceva mai devreme la ea … însă altfel nu avea cum să ajungă la mama ei de Paște.

La Telecredit IFN SA am apelat, bilet de avion Aureliei am luat.

Acest articol este scris pentru SuperBlog 2017. 

În vizită la stomatologie

Viața se pare e plină de suprize și spun asta pentru că în ultima perioadă am avut parte numai de peripeții, un exemplu concret fiind și nenumăratele vizite la stomatolog. Încă de mic copil am făcut cunoștință cu această categorie de medici, motiv pentru care eram speriată să îi vizitez, deși unori mai sufeream de durere de dinți.

17498667_651423461732384_6080543293979098788_n

 

În ciuda faptului că nu mă consider o persoană norocoasă, de această dată destinul a fost de partea mea, toate acestei datorită Mariei, noul meu medic stomatolog, pe care o vizitez aproape zilnic, în ultima perioadă. Recunosc că prima dată la cabinetul acesteia am mers dintr-un  alt motiv, însă o dată ajunsă acolo Maria ma convins să mă așez pe scaun pentru a mă controla și a vedea ce se întâmplă cu dinții și măselele mele, de căror durere mă plângeam în ultima vreme.

dentist.jpg

Deși eram   fffffoarte speriată, Maria a reșit să îmi alunge această temere de a merge la stomatologie, datorită încrederii pe care mi-a insuflat-o în acea primă vizită făcută la cabinetul ei. Acum nu îmi mai este frică să merg la stomatologie, fapt demonstrat de vizitele zilnice la cabinetul stomatologic unde lucrează Maria. Probabil că de-a lungul vieții cu toții întâmpinăm astfel de momente, peste care am trecut cu brio.

poveste

Dr. Oetker a lansat o campanie prin intermediul căreia dorește să adune cât mai multe povești de acest gen, pe care am reușit să le depășim într-un fel sau altul. Poveștile pot fi postate pe site-ul  http://www.prajiturifarafrica.ro, fiecare în parte fiind răsplătită cu un euro ce va fi donat către SOS Satele Copiilor.  Donațiile vor fi direcționate către divizia Mama SOS, care oferă copiilor vulnerabili, ce și-au pierdut sprijinul familiei biologice, o a doua șansă, anume aceea de a crește alături de o familie iubitoare.

povest1

Cu cât poveștile #farafrică înscrise pe prajiturifarafrica.ro sunt mai multe,donația făcută de Dr. Oetker va fi mai mare astfel ajutând mai mulți copii aflați la nevoie. Eu mă înscriu în această campanie și te invit și pe tine să o faci, gândește-te că o faci pentru o cauză nobilă.

Căsuţa din visul unui blogger

Visul fiecăruia dintre noi este acela ca la un moment dat în viaţă să îşi întemeieze o familie, o casă şi nu în ultimul rând să aibă un job. În ceea ce mă priveşte pe mine, am un job de care sunt foarte mulţumită, o familie pe care o ador, însă nu şi o casă care să coincidă dorinţelor mele.

aia2

Încă de mic copil mi-am dorit să locuiesc la casă, să am o curte în jurul ei unde să pot planta pomi şi tot felul de flori (în funcţie de sezon) de care să am grijă mereu. Se pare că şi de această dată norocul e de partea mea şi spun asta pentru că părinţii mei au decis să vindem apartamentul şi să ne mutăm la casa. Ehe …de schiţat aşa prin vorbe ceea ce aveam de făcut părea foarte simplu, însă când am început să punem pe hârtie situaţia a început să se complice fiind nevoiţi să ne împărţim treburile în aşa fel încât să reuşim să le finalizăm în timp util.

aia4

În principiu povestea a început o dată cu obţinerea certificatului de urbanism, a continuat cu realizarea proiectului pentru casă, avizele necesare şi nu în ultimul rând autorizaţia de construcţie.  O dată obţinut acest ultim document s-a putut da startul la construcţia mult aşteptată,  atât de mine cât şi de părinţii mei. Deşi eram foarte bucuroasă că au început lucrările, eram foarte crispată de felul în care va arăta, eu fiind cea care s-a ocupat de identificarea firmei ce se ocupă de proiecte case.

aia

De asemenea, recunosc că eram foarte curioasă de felul în care va ieşi casa, unul dintre motive fiind acela că înainte de a merge la firma de proiectare mi-am făcut o întreagă listă de detalii pe care viitoarea noastră casă ar fi trebuit să le conţină. Primul lucru pe care mi l-am dorit a fost acela de a avea balcon la cameră, care bineînţeles am ales să fie la etaj. Premisa de la care am plecat a fost aceea ca de fiecare dată când simt nevoia să îmi lipsezesc mintea să am unde ieşi câteva minute la aer fără a mai coborâ de la etaj.

blog1

Un alt vis de al meu pe care l-am pus în aplicare a fos acela de a amplasa în fiecare cameră de la etaj geamuri speciale pe tavan, astfel redându-i fiecărui membru al familiei ce are cameră la mansardă, seara să poată vedea cerul care de cele mai multe ori este invadat de mii de stele stălucitoare ce par a apăra luna de jur împrejur. Imaginea cerului înstelat îmi va fi mereu de mare ajutor în momentele în care voi scrie, albastrul cerului luminat de stele ajutându-mă să păşesc cu paşi repezi din pragul realităţii către cel al visării. Această minunată privelişte din timpul nopţii nu îmi poate oferi decât acces deschis către infinit, asemenea razelor soarelui ce vor pătrunde pe parcursul întregii zile în cameră. Energia transmisă se va răsfrănge asupra minţii mele ce va da naştere unor minunate poveşti ce le voi scrie şi posta pe blog.

blog

De asemenea am mai avut o mică rugăminte către firma de proiectare în a mă consilia cu privire la amplasarea terasei, un loc în care am de gând să îmi petrec după amiezile, imediat ce ajung acasă de la serviciu. Ce poate fi mai frumos şi relaxant decât să stai într-un fotoliu cu laptopul în mână, provocându-ţi imaginaţia să traverseze orice barieră în a crea noi poveşti pentru minunaţii cititori ai blogului meu.

aia1

După părerea mea, din locuinţa unui blogger nu poate lipsi biblioteca, căruia mi-a fost foarte greu să îi găsesc un loc, motiv pentru care din nou am apelat la firma de proiectare pe care am rugat-o să îmi sugereze un loc în casă unde o pot amplasa. Experinţa acestora câştigată de-a lungul timpului şi-a făcut simţită prezenţa, astfel că nici nu am terminat de transmis ideea, că am şi primit feedback din partea lor.

aia5.jpg

O altă idee genială pe care am ţinut morţiş să o pun în practică a fost aceea de a dedica un perete din living articolelor mele şi de ce nu şi unor imagini aferente acestora. Articolele pentru care am câștigat premii am decis să le printez, să le înrămez și să le expun în living .. pentru a fi citite de persoanele ce îmi intră în casă. Idei îmi apăreau din ce în ce mai multe prin minte în timp ce proiectanții încercau să schițeze viitoarea noastră casă, însă am încercat să mă limitez, dar nu înainte de a le expune și o ultimă doleanță….aceea de a îmi identifica câteva „locușoare” prin casă unde să îmi expun diversele premii ce le câștig în urma participării la diverse competiții pentru bloggeri.

blogger

În primă fază acestea au fost micile dotări pe care am ținut morțiș ca noua mea locuinț să le aibă. Am încercat să mă limitez pentru simplu fapt că fiecare membru al familiei are plăcerile lui și să le las și lor spațiu să se exprime. În timp am să încerc să îmi las amprenta prin fiecare locușor al casei,  asta poate pentru că îmi place sa îmi fac simțită prezența mai peste tot pe unde mă aflu.

Acest articol este scris pentru SuperBlog 2017. 

Cu ochii pe strumpfii

Ideea genială de a vă povesti una dintre micile mele escapade alături de micul meu ştrumf Radu mi-a trecut prin minte în momentul în care am văzut trailer-ul filmului Strumpfii: Satul Pierdut, care se pare va fi lansat la cinema în data de 31 martie 2017. Smurfs: The Lost Village  este un film pentru întreaga familie, motiv pentru care am să profit de această oportunitate şi am să îi scot pe ai mei (mama, tata şi fratele care acum numai este ştumf) în oraş. Secvenţele pe care le-am văzut din film mi-au amintit de copilăria mea, regăsindu-mă oarecum printre personajele fimului de animaţie, Radu fiind Hefty, iar eu Smurfette.

copac1

Că tot veni vorbă, să vă povestesc şi vouă un mic episod din copilăria mea, din care bineînţeles face parte şi Radu, fratele meu. Conform spuselor alor mei, dar şi a amintirilor nu am fost un copil neasâmpărat, dar asta nu înseamnă că nu făceam deloc prostioare. Una dintre năzbâtăiile de care îmi aduc aminte cu plăcere este aceea când, împreună cu fratele meu am început să pictăm unul dintre pereţii dormitorului.

Imediat ce fratele meu a început şcoala, mama a fost nevoită să îi cumpere şi lui acoarele şi bloc de desen, rechizite de care eu avea și de care abuza fratele meu ori de câte ori avea chef să deseneze. Spre deosebire de mine, fratele meu avea ceva mai mult talent la desen, motiv pentru care la școală a fost înscris într-un cerc de desen. Una dintre condițiile integrării în acest grup a fost acelea ca  mama să îi cumpere tot felul de ustensile pentru pictat, inclusiv acoarele mult mai speciale față de cele clasice pe care noi le foloseam.

copac2

Împreună cu Radu făceam o echipă perfectă indiferent că ce jucam, mâncam, ne băteam sau ne uitam la televizor, în special la desene și filme animate. Una dintre peripețiile noastre pe care mi-o aduc aminte cu mare drag este momentul în care am început împreună să pictăm unul dintre pereții dormitorului, așa cum văzusem noi la televizor.  Ideea genială ce ne-a trecut prin minte amândurora a fost aceea de a desena un copac înflorit, așa cum văzusem noi în grădina bunicilor că înflorise cireșul în care mereu ne cățăram.

Peretele pe care am desenat sau mai bine spus chițat copacul era turcoaz, penttru copac noi folosind doar negru și alb. Foarte drăguț a fost momentul în care am constatat că numai avem alb în cutia cu acoarele, dar nu a fost o problemă majoră, am folosit pasta de dinți, care era mai mult roz decât albă.  În ciuda faptului că întreaga noastră activitate a fost o năzbâtie care le-a dat alor mei de treabă, copăcelul era superb.

copac

Acum, deși au trecut atâția ani de atunci aș vrea să îmi duc planul la bun sfârșit și să îmi desenez un astfel de copac pe unul dintre pereții camerei mele, însă de această dată voi apela la un specialist, care în loc de flori îmi va desena printre frunzele copacului mici portrete cu membrii familiei. Se pare că copilul sturlubatic de acum aproape 20 de ani încă se ascunde undeva în interiorul meu.

Pe 31 martie la filmul Strumpfii: Satul Pierdut mă voi uita … și cu mine și Radu îi voi putea compara !!!

 

Acest articol este scris pentru SuperBlog 2017.