Un vin cu tradiție

Copilăria, mi-am petrecuto-o într-un mic sătuc de lângă Iași, care și-a lăsat amprenta asupra mea, motiv pentru care ori de câte ori am nevoie de o pauza … evadez în acelele locuri de care îmi voi aminti mereu cu mare drag. Unul dintre lucrurile pe care mi-l amintesc cu mare drag sunt acele clipe în care se apropria toamna și bunicu se pregătea să culeagă strugurii din grădină pentru a putea face vinul mult așteptat.

copil

Povestea vinului pe care toamna bunicu ăl făcea și apoi îl depozita în butoaie, începe undeva în primăvară, mai exact atunci când bunicu începea să își petreacă mare timp printre grădină, între rândurile de vie. Indiferent că o săpa, tăia, curăța de tot felul de plante ce îi făceau rău, erau activități pe care bunicu le făcea cu mare drag. În ciuda faptului că bunica uneori îl dojenea și îl trimitea să mai facă și alte treburi pe lângă casă, bunicu  și nu se abătea niciodată de la ideea de a-și îngriji strugurii.

copil1

În ciuda faptului că au trecut ceva ani de când eu eram copil, bunicu nu a renunțat nici acum ma ideile lui, unul dintre motive fiind acela că mereu i-a plăcut să se laude cu vinul pe care îl depozitează în fiecare iarnă în butoiae (în beci) și cu care își servește mereu musafirii. Un detaliu important la care bunicu nu a renunțat pe lângă îngrijirea viei „ca la carte”cum spune el, este ritualul culegerii stugurilor și pregătirea acestora pentru ai transforma în must, care ulterior devine vin.

copil2

Bunicul meu mereu a optat să culeagă mereu doar bobițele strugurilor, susținând că ciorchinele nu face decât să îi redea vinului o altă aromă. În ciuda faptului că acest lucru presupune mai multăă muncă,  se pare că nu a renunțat și nu va renunța la caeastă regulă, precum și la faptul că o dată culese bobițele în maxim 30 de minute necesită a fi zdrobite, astfel evitând schimarea lor la culoare și la gust.

copil7

În ciuda faptului că nu consumator băuturi alcoolice, există şi momente în care sunt tentată să mai degust câte un parhar de vin, iar când o fac, prefer să consum un vin cu tradiție, asemenea celui din gama Vincon, sau cel făcut de bunicul meu. Acum că stau bine și mă gândesc, ar fi genial să beau o sticlă de Beciul Domnesc alături de bunicul meu, astfel având posibilitatea de afla şi părea lui în legătură cu această descoperirea a mea.

copil6

Următoarea strică de vin Beciul Domnesc când voi cumpăra, cu siguranţă cu bunicu o voi bea !!!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s